Politica externa

• Parlamentul este informat cu regularitate de catre Consiliu cu privire la evolutia politicii externe si de securitate si poate adresa acestuia intrebari si recomandari.
• Prin intermediul Comisiei pentru afaceri externe, Parlamentul European se afla permanent in contact cu Inaltul Reprezentant al UE pentru PESC, precum si cu comisarul european pentru relatii externe.
• Parlamentul European isi da avizul conform pentru aderarea unor noi state la Uniunea Europeana si este consultat cu privire la acordurile internationale, cum ar fi acordurile de asociere sau de cooperare comerciala incheiate intre UE si tarile terte.

Globalizare

• Parlamentul European participa in mod activ la dezbaterile privind globalizarea.
  Acesta urmareste indeaproape lucrarile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).
  OMC este organizatia internationala in cadrul careia tarile semnatare definesc reguli privind comertul international.
• Parlamentul European isi da avizul conform cu privire la rezultatul negocierilor purtate de catre Uniunea Europeana in cadrul OMC, prin recomandari adresate Comisiei Europene, principalul negociator al Uniunii.
• Parlamentul subliniaza faptul ca trebuie luate in considerare dificultatile specifice intampinate de tarile in curs de dezvoltare.

Parlamentul European isi coordoneaza actiunile in vederea apararii intereselor cetatenilor in contextul actual al globalizarii.

• Parlamentul solicita crearea unei adunari parlamentare pe langa OMC pentru a permite fiecarui cetatean sa inteleaga mecanismele OMC si deciziile luate in cadrul acesteia.
  Deputatii in Parlamentul European doresc, asadar, sa sporeasca transparenta activitatilor OMC.
• Parlamentul subliniaza necesitatea de a progresa spre o globalizare a drepturilor cetatenilor care sa garanteze o justitie sociala si o democratie mondiala.
• In concluzie, Parlamentul isi poate pune in valoare opiniile privind regulile de functionare a economiei mondiale.

Apararea drepturilor omului

• In fiecare an, Parlamentul European prezinta un raport privind situatia drepturilor omului in tarile terte si un raport privind respectarea drepturilor omului in interiorul Uniunii.
• Consiliul informeaza Parlamentul European cu privire la orice decizie de a suspenda un acord cu o anumita tara din motive legate de drepturile omului. Parlamentul poate astfel sa exercite presiuni asupra tarii respective pentru ca aceasta sa elibereze prizonieri politici sau sa adere la acorduri internationale de protectie a drepturilor omului.
• In fiecare perioada de sesiune, adica o data pe luna, Parlamentul European dezbate cazuri de incalcare a drepturilor omului, a democratiei si a statului de drept. Parlamentul a adoptat o serie de rezolutii care condamna guvernele responsabile de incalcarea drepturilor omului. Hemiciclul este, asadar, un forum international in care se poate interveni pentru a atrage atentia deputatilor si cetatenilor cu privire la incalcarea drepturilor omului in anumite tari.
• In 1988, Parlamentul European a instituit Premiul Saharov pentru libertatea de gandire. Acesta este atribuit, in fiecare an, unei personalitati sau unei organizatii internationale care, asemenea fizicianului nuclear rus Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1975, s-a distins in domeniul drepturilor omului.
  
  Premiul Saharov pe anul 2006 a fost acordat lui Alexandr Milinkevici, liderul opozitiei din Belarus si luptator pentru democratie si drepturile omului. Acesta a participat la alegerile prezidentiale, in calitate de contracandidat al lui Alexandr Lukasenko, si a fost arestat si condamnat la 15 zile de inchisoare, in urma manifestarii de protest organizate impotriva rezultatului alegerilor, care a fost condamnat, de altfel, si de catre UE si SUA.

Spatiul de libertate, securitate si justitie

• Uniunea Europeana a creat un spatiu de libertate, securitate si justitie care respecta Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, precum si traditiile si sistemele juridice ale fiecarui stat membru.
• Existenta acestui spatiu intareste si faciliteaza cooperarea politieneasca si vamala intre statele membre, precum si cooperarea judiciara civila si penala.
• Pentru a asigura un nivel inalt de securitate pentru toti cetatenii, Uniunea Europeana combate toate formele de criminalitate (traficul de droguri, de arme si de masini furate, coruptia, exploatarea sexuala a copiilor, terorismul etc.), de rasism si de xenofobie.
• Spatiul de libertate, securitate si justitie garanteaza cetatenilor dreptul de libera circulatie si de sedere in intreaga Uniune.
• Uniunea are, de asemenea, competente in domeniul securitatii si justitiei.
  Parlamentul joaca, alaturi de Consiliu, rolul de colegislator pentru o mare parte din actele legislative necesare crearii acestui spatiu de libertate, securitate si justitie.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

• Sarcina redactarii unui proiect de Carta a revenit unei conventii alcatuite din reprezentanti ai sefilor de stat si de guvern, Presedintele Comisiei, precum si membri ai Parlamentului European si ai parlamentelor nationale.
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamata de catre Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene la Consiliul European de la Nisa, din 7 decembrie 2000.
• Preambulul Cartei prezinta hotararea statelor membre de a impartasi „un viitor pasnic intemeiat pe valori comune” si declara ca, „constienta de patrimoniul sau spiritual si moral, Uniunea este intemeiata pe valorile indivizibile si universale ale demnitatii umane, libertatii, egalitatii si solidaritatii; aceasta se intemeiaza pe principiile democratiei si statului de drept”.
• Carta drepturilor fundamentale reuneste intr-un singur text ansamblul drepturilor civice, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni si ale tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii.
• Aceste drepturi sunt grupate in sase capitole principale: Demnitatea, Libertatile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetatenia si Justitia.
• Incepand din 2001, Parlamentul European prezinta in fiecare an, un raport care analizeaza masura in care drepturile enuntate in Carta sunt respectate.
  De exemplu, in 2002, Parlamentul a indicat ca situatia prizonierilor s-a deteriorat in unele state membre, in principal ca urmare a suprapopularii inchisorilor. Intentia Parlamentului European este aceea de a valorifica cat mai bine aceste rapoarte in vederea unei constientizari generale la nivelul statelor membre.