La fiecare revizuire a tratatelor, competentele Parlamentului European in cadrul sistemului institutional comunitar nu au incetat sa creasca.
Astazi, Parlamentul European se impune ferm in calitatea sa de colegislator, are competente bugetare si exercita un control democratic asupra tuturor institutiilor europene.

Competenta legislativa

Cum se desfasoara, concret, procesul legislativ?

• Deputatul in Parlamentul European intocmeste, in cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de „text legislativ” prezentata de catre Comisia Europeana, singura institutie care are drept de initiativa legislativa. Comisia parlamentara voteaza acest raport si, eventual, il modifica. Parlamentul isi exprima pozitia prin revizuirea si adoptarea in sedinta plenara a textului. Acest proces se repeta o data sau de mai multe ori, in functie de tipul de procedura si de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul.
• In ceea ce priveste adoptarea actelor legislative, se face distinctie intre procedura legislativa obisnuita (codecizia), care plaseaza Parlamentul pe picior de egalitate cu Consiliul, si procedurile legislative speciale, care se aplica doar in cazuri specifice in care Parlamentul are doar rol consultativ.
• In ceea ce priveste problemele „sensibile” (cum ar fi politica industriala, politica agricola, fiscalitatea), Parlamentul European nu emite decat un aviz consultativ („procedura de consultare”). In unele cazuri, Tratatul prevede ca procedura de consultare este obligatorie, in temeiul bazei juridice, iar propunerea nu poate dobandi forta de lege decat daca Parlamentul si-a dat avizul. In acest caz, Consiliul nu are competenta de a lua singur o decizie.

Parlamentul are competenta de initiativa politica

• Parlamentul poate cere Comisiei sa prezinte Consiliului propuneri legislative.
  Parlamentul joaca un rol real in crearea de noi texte legislative: el examineaza programul anual de lucru al Comisiei si indica actele care doreste sa fie adoptate.

Codecizie

• Codecizia devine procedura legislativa ordinara, acordand astfel aceeasi importanta Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene intr-o gama larga de domenii (de exemplu: transport, mediu si protectia consumatorilor). Doua treimi dintre legile europene sunt adoptate in comun de catre Parlamentul European si Consiliu.
• Comisia trimite propunerea sa Parlamentului si Consiliului.
  • Aceste institutii o examineaza si o discuta in doua lecturi succesive.
  • Daca nu ajung la un acord dupa a doua lectura, propunerea este transmisa unui Comitet de conciliere format dintr-un numar egal de reprezentanti ai Consiliului si ai Parlamentului.
  • Reprezentantii Comisiei asista, de asemenea, la intrunirile Comitetului de conciliere si participa la discutii.
  • Odata ce Comitetul ajunge la un acord, textul convenit este trimis Parlamentului si Consiliului pentru o a treia lectura, astfel incat acesta sa poata fi adoptat in final ca text legislativ.
  • Acordul final al celor doua institutii este indispensabil pentru adoptarea textului.
  • Chiar si in cazul in care Comitetul de conciliere convine asupra unui text comun, Parlamentul poate respinge actul propus cu majoritatea absoluta a membrilor sai.

Procedura de codecizie

Competenta bugetara

• In ceea ce priveste cheltuielile obligatorii (cum ar fi cheltuielile agricole si cheltuielile legate de acordurile internationale), decizia finala apartine Consiliului.
  In ceea ce priveste cheltuielile „neobligatorii” (alte cheltuieli), decizia apartine Parlamentului, care hotaraste in stransa colaborare cu Consiliul.
• Parlamentul European si Consiliul trebuie sa respecte limitele cheltuielilor anuale stabilite in perspectivele financiare multianuale.

Cum este adoptat bugetul?

• Principiul anualitatii bugetului inseamna ca acesta este adoptat pentru un an (anul bugetar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie).
• Comisia pregateste un proiect preliminar de buget, pe care il transmite Consiliului Uniunii Europene.
• Pe baza acestuia, Consiliul intocmeste un proiect de buget, pe care il transmite Parlamentului European pentru o prima lectura.
• Parlamentul modifica proiectul in functie de prioritatile sale politice si il retrimite Consiliului, care, la randul sau, poate sa il modifice inainte de a-l retransmite Parlamentului European.
• Parlamentul adopta sau respinge bugetul modificat in a doua lectura.
• Presedintele Parlamentului European este cel care adopta forma finala a bugetului.
• Pe parcursul acestei proceduri bugetare, Parlamentul face modificari si propune amendamente la proiectul de buget propus de catre Consiliu si Comisie.
• Bugetul nu poate fi executat inainte de a fi semnat de catre Presedintele Parlamentului European.

Cum este controlat bugetul?

• Comisia pentru control bugetar supravegheaza in permanenta cheltuielile Uniunii.
• Parlamentul European, la recomandarea Consiliului Uniunii Europene, aproba descarcarea de gestiune a Comisiei privind executia bugetara.

Bugetul Uniunii Europene

• Cele patru „resurse proprii” sunt:
  • taxe vamale (din tariful vamal comun aplicat schimburilor comerciale cu tarile terte) - aproximativ 10% din venituri
  • impozite agricole (percepute asupra produselor agricole importate din tarile din afara Uniunii Europene) - aproximativ 1% din venituri
  • „resursa TVA” (contributie a statelor membre echivalenta cu o TVA de 1% aplicata unei baze de impozitare armonizate) - aproximativ 14% din resursele totale
  • „resursa PNB” (contributie a fiecarui stat membru, calculata pe baza cotei sale parte din Produsul National Brut comunitar total, cu o rata maxima de 1,27%) - aproximativ 60% din resursele globale
• In cadrul Bugetului Uniunii Europene trebuie sa existe un echilibru intre venituri si cheltuieli.

Procedura bugetara

Competenta de control

Care sunt mijloacele sale de exercitare a controlului?

• Dreptul de petitionare al cetatenilor
  • Fiecare cetatean european are dreptul de a adresa o petitie Parlamentului si de a solicita remedierea unor probleme care tin de domenii din sfera de activitate a Uniunii Europene. De asemenea, Parlamentul numeste un Ombudsman, care incearca sa gaseasca o solutie amiabila pentru plangerile persoanelor impotriva institutiilor sau organelor comunitare.

• Anchetele
  • Parlamentul European are, de asemenea, competenta de a numi comisii de ancheta care sa investigheze cazurile de incalcare sau aplicare defectuoasa a dreptului comunitar de catre statele membre.
  • O comisie de acest gen a fost infiintata, de exemplu, in momentul aparitiei bolii „vacii nebune”, lucru care a dus la crearea unei agentii veterinare europene.

• Dreptul Parlamentului la o cale de atac in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
  • Actiunea in anulare a unui act adoptat in conformitate cu dreptul comunitar.
  • Actiunea in constatarea abtinerii de a actiona impotriva Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene, daca acestea nu isi indeplinesc obligatiile.

• Controlul financiar
  • Parlamentul European dispune de o competenta de control in domeniul economic si monetar.
  • Presedintele, vicepresedintele si membrii Comitetului Director al Bancii Centrale Europene trebuie sa obtina aprobarea Parlamentului European inainte de a fi numiti de catre Consiliu.
  • Presedintele BCE prezinta raportul anual in fata Parlamentului European, reunit in sedinta plenara.

Controlul asupra Comisiei si Consiliului

• Presedintele Comisiei este numit de catre Consiliu cu majoritate de voturi.
  Parlamentul aproba sau respinge numirea propusa. Apoi, de comun acord cu Presedintele desemnat, statele membre numesc comisarii.
  Colegiul comisarilor trebuie sa fie apoi aprobat in ansamblul sau de catre Parlament.

• Parlamentul are putere de cenzura fata de Comisie; acesta este un drept fundamental care poate fi exercitat de catre deputatii in Parlamentul European pentru a asigura controlul democratic al Uniunii Europene. Parlamentul poate obliga Colegiul comisarilor, in ansamblul sau, sa demisioneze.
• Comisia prezinta periodic Parlamentului rapoarte, cum ar fi:
  • Raportul anual al Comisiei privind functionarea Comunitatilor
  • Raportul anual privind executia bugetului

Prin examinarea acestor rapoarte, Parlamentul isi poate exercita competenta de control.

• Unul dintre mijloacele de exercitare a controlului de catre Parlamentul European este adresarea de intrebari scrise si orale de catre deputati Consiliului si Comisiei.
• Parlamentul are o putere de initiativa politica: el poate solicita Comisiei sa prezinte o propunere Consiliului Uniunii Europene.
• Parlamentul invita periodic Comisia si Consiliul Uniunii Europene sa dezvolte politicile existente sau sa initieze altele noi.
• La inceputul mandatului, Presedintele in exercitiu al Consiliului prezinta Parlamentului programul sau, iar la sfarsitul mandatului prezinta un raport privind rezultatele obtinute.

Parlamentul si Consiliul European

• Presedintia Consiliului European este detinuta, prin rotatie, de catre fiecare stat membru, pentru o perioada de sase luni.
• Consiliul European da impulsul necesar dezvoltarii Uniunii si stabileste atat orientarile generale, cat si prioritatile politice ale acesteia, tinand cont de recomandarile Parlamentului.
• Fiecare reuniune la nivel inalt incepe cu o declaratie a Presedintelui Parlamentului European, care expune principalele pozitii ale institutiei pe care o reprezinta cu privire la diversele subiecte care vor fi abordate de catre sefii de stat si de guvern.
• La sfarsitul fiecarei reuniuni la nivel inalt, Presedintele Consiliului European prezinta Parlamentului un raport privind rezultatele si initiaza o dezbatere cu deputatii europeni.